Ziua Ritei 2 ani

Cu toata curtea impodobita de sarbatoare, cu baloane colorate si stegulete, flori, cadouri multe, lacrimi de emotie de la amintirile de acum doi ani si de bucurie pentru prezent – asta a fost atmosfera de la ziua Ritei, pe care am sarbatorit-o anul acesta in formula restransa, doar cu familia.

Bineinteles ca ne-am fi dorit sa procedam ca anul trecut, cand am avut curtea plina de rasete de copii, insa acum nu s-a putut. Din responsabilitate pentru toata perioada cand am stat acasa si respect pentru cei apropiati, ne-am gandit ca nu e cazul sa riscam si sa ne strangem toti gramada. Dar nici n-am vrut ca ziua Ritei sa treaca neserbata, pentru ca de-acum e mare si intelege bine ce inseamna un asemenea eveniment. Stie ca la aniversari avem tort, suflam in lumanari si se canta „La multi ani”. De fapt, canta si ea cu noi!

Data fiind situatia, am ales o solutie intermediara, o petrecere cu familia – bunicii, unchii si matusile, urmand ca in week-end, daca se poate, sa chemam si dintre prietenii ei: cate doi copii odata.

Am avut emotii inca din ajunul zilei ei de nastere, iar noaptea am dormit mai agitata decat de obicei. Imi tot veneau in minte amintiri de acum doi ani, primele dureri, care anuntau travaliul, nasterea, apoi momente cu Rita bebelus si multe alte imagini cu ea de cand era mica si pana a ajuns fetita vorbareata, activa, tandra si cu personalitate de azi.
De ziua ei de nastere totul a fost aranjat ca la carte. Am impodobit curtea cu stegulete si baloane colorate, i-am curatat locul de joaca si i l-am reamenajat. Am pus pe jos tartan, ca sa se poata juca si pe ploaie sau ninsoare, iar sarbatoarea a inceput imediat ce a deschis Rita ochii. Cu zeci de baloane in maini, i-am cantat „La multi ani” cat inca era in pat si i-am dat un buchetel de flori de la mama mea, buni Li, cum ii spune ea. Apoi am imbracat-o cu rochita, am pieptanat-o si am coborat sa luam micul dejun cu toata familia.

Anul trecut, dupa o petrecere mare de ziua ei – cu nasii, familia, prietenii si o gramada de copii – am fost la Antipa, pentru ca aniversarea a cazut in cursul saptamanii. Iata ca anul acesta am reluat ceea ce se pare ca devine deja traditie. Cu masti pe fata, toata „gasca” a pornit spre Antipa, un muzeu care ii place mult Ritei. De altfel, stie toate pasarile de-acolo. La un moment dat, eu ii aratam o pasare, ii spuneam ca e piu-piu, iar ea imi raspundea ca e pelicanul. Am mai facut o incercare, i-am mai aratat un „piu-piu”, iar ea mi-a spus ca aceea e lebada. Clar! Copiii acumuleaza informatiile mai repede decat ne-am astepta noi, parintii!

Am venit apoi acasa si am asezat masa festiv in curte. Farfuria Ritei este din colectia capsula “Calatoriile Ritei” si o gasesti pe site-ul www.adinish.com si a a fost inconjurata de flori, exact asa cum ne-a obisnuit bunica mea, mama Marioara, inca din copilarie. :) Am avut noroc si de cateva ore cu soare, a fost foarte placut! Meniul a fost format in principal din sushi si paste, apoi, cand i-am cantat Ritei „La multi ani”, tatal ei a pus pe masa un tort de mere ornat cu cirese.

Cat despre cadouri, pot sa spun ca Rita a primit o gramada, la un moment dat era plina curtea! Si nu atat de la noi, pentru ca am obisnuit-o cu putin, cat de la familie, prieteni si parteneri de-ai nostri. Cu ocazia asta, vreau sa le multumesc tuturor! Am inceput sa le desfacem de ziua ei si, iata, dupa 3 zile inca mai despachetam cadouri, pentru ca vrem sa le aprecieze pe fiecare in parte la adevarata lor valoare. Oamenii au pus suflet in ele!

Anul acesta nu am oferit invitatilor alte cadouri afara de giveaway-ul organizat pe pagina mea de Instagram, care a demarat acum o luna si continua si dupa ziua Ritei.

Dupa o zi foarte plina si frumoasa, seara ne-am asezat toti in living si am pus filmarea de la botezul Ritei, de acum un an. Uneori, amintirile pot fi coplesitoare! Am depanat o gramada de povesti, am ras de lucruri amuzante petrecute atunci si am retrait ca pe-un privilegiu emotiile din ziua aceea impresionanta prin solemnitatea ei.

Intotdeauna am stiut ca cel mai important lucru pentru un copil e sa se simta iubit. Sa fii prezent, conectat la el tot timpul. Asta conteaza si e cel mai mare dar pe care-l poate face un parinte. In rest, toate vin si pleaca. Nu exista nimic mai important pentru un copil decat iubirea parintilor si, evident, sanatatea.

Asadar, principalul nostru dar pentru Rita vine din suflet, pentru ca ce-i oferim – nu doar la aniversari, ci zi de zi – este dragostea. Si un alt cadou din partea noastra, pentru toata viata, nu doar pentru anul acesta, este faptul ca va fi surioara mare. Doamne ajuta sa se nasca sanatoasa si cea mica si sa fie amandoua bine!

M-am gandit impreuna cu Cosmin ca atat Ritei, cat si surioarei ei sa le oferim an de an cate un cadou personalizat. Sa marcam fiecare an din viata lor in felul acesta. Dar despre asta iti voi vorbi pe larg intr-o postare viitoare.

La  multi ani, Rita buna !