La multi ani, Lara!

Bun venit in viata noastra, Lara, fetita muzica, cum ne place sa ii spunem! Cu emotii, cu lacrimi de ras, de plans, cu bucurie, un nou suflet a venit pe lume si sunt extrem de recunoscatoare pentru aceasta intalnire. Cu ajutorul lui Dumnezeu am dus la bun sfarsit cea de-a treia sarcina, dar tot ce pot spune e ca inca mi se pare surprinzator. Am mai trecut prin aceste emotii, care desi sunt firesti, au o anumita magie a lor, dar si unicitate. Momentul intalnirii cu sufletul pe care l-ai purtat in pantece mi se pare in continuare extrem de incarcat de insemnatate, de emotii si de Dumnezeu. Si nu pot vorbi despre Lara ca despre copilul al treilea, pentru ca stiu foarte bine ca este un suflet
u n i c a t daruit de Dumnezeu.

In viata mea de pana acum, mi se pare ca cele mai frumoase momente au fost reprezentate de lunile sarcinilor. Sunt perioada in care celebrez viata, bucuria de a aduce pe lume un copil. In astfel de clipe, mai mult ca oricand, apreciez fiecare zi, timpul prezent. Trecutul aproape ca nu mai exista, nu mai are importanta. Traiesc prezentul, cu ochii larg deschisi catre viitor.

Pregatiri pentru intalnirea cu Lara

Cred ca am fost pregatita mai mult ca niciodata pentru intalnirea cu micuta noastra Lara. Nu vreau sa spun ca ma saturasem de sarcina, ci mai degraba am vrut sa ma bucur ca am ajuns impreuna la acel moment, care s-a „copt” in timp. Traiesc sarcina ca pe o suita de momente privilegiate. Daca in mod obisnuit mi se mai intampla sa am stari de panica, clipe in care ma simt coplesita, cand port in pantec un suflet, totul se asaza. Nu mi-e teama, ma simt mai echilibrata si mai puternica decat oricand, in ciuda caruselului emotional sau a transformarilor prin care trece corpul meu.

De regula, sunt o fire optimista, dar in sarcina e ceva mai mult, ca si cand copilul are o forta a lui, care te incurajeaza sa mergi mai departe cu mai mult curaj. In ultimul trimestru, ii simteam Larei fiecare particica a corpului, cum se misca si intoarce capul. Mi s-a parut dincolo de imaginatie dansul acela din mine, atat de intens si prezent!

Lara s-a nascut aproape de 40 de saptamani. A fost super docila in sarcina si pot spune ca aproape nu m-a deranjat. I-am acordat si eu cat timp a avut nevoie ca sa se pregateasca si ea. In familie, atmosfera era de asteptare si primeam zilnic intrebari de la cei dragi “cat mai ai?” “nu ai nascut?” si tot asa, care parca puneau o presiune suplimentara pe mine. :) Am pregatit fetele in timp, le-am spus ca mami si tati vor merge la maternitate, la un moment dat, sa o aduca acasa pe Lara. Le simteam foarte nerabdatoare si recunosc ca ma tot gandeam oare cum va fi cu 3 copii? Dar stiam ca intr-o forma sau alta ne descurcam noi. Si iata ca, intr-o noapte, Lara s-a hotarat sa vina pe lume. :)

Cum a decurs a treia nastere naturala

Contractiile s-au declansat pe 23 iunie, noaptea, in timp ce dormeam, dar a mai durat pana am mers la maternitate. Oricum, imi propusesem sa stau o parte din travaliu acasa si in plus, am vrut sa ma conving ca durerile acelea chiar anunta nasterea. Cu doua zile inainte, se intamplase sa am contractii la fel de puternice de am crezut ca voi naste, dar pana la urma, s-au dovedit a fi alarma falsa. Lara a mai avut nevoie de un pic de timp. Asa ca inspre dimineata am facut „testul NoSpa” – mamicile stiu despre ce e vorba – si am asteptat sa vad rezultatul. Cum durerile nu au incetat, a fost un semn clar ca micuta Lara s-a hotarat sa vina pe lume.

Incepand cu ora 6 dimineata, contractiile au devenit intense si mai regulate, la fiecare 10 minute, asa incat pe pe la 7.30 am sunat moasa, pe Adina Craciun sa o anunt ca in scurt timp urma sa pornim spre maternitate. In acea dimineata aveam de gand sa mergem cu copiii la un consult ORL, dar cum durerile se tot inteteau, i-am zis lui Cosmin sa ducem fetele la gradinita si la cresa si sa ne indreptam spre maternitate, la recomandarea Adinei care mi-a expolicat ca la a treia nastere travaliul poate fi foarte scurt si pot naste “pe drum” :)

Rita a fost foarte scumpa in dimineata aceea. Ma vedea ca nu-mi gasesc locul pe canapea, ca-mi tot cautam o pozitie mai comoda si ma intreba daca sunt obosita. Ma mangaia, ma tot alinta si-mi zicea ca am voie sa fiu obosita ca am bebe in burtica. Si acum ii simt parca manutele si mangaierile ei…ah ce fetita buna! Am gasit momentul potrivit cu aceasta ocazie sa ii spun ca eu nu voi ajunge la serbarea ei, caci trebuie sa merg la maternitate sa o aduc pe Lara pe lume, dar ca alaturi de ea vor fi tati si Vera. :) Asadar am pus o presiune in plus pe mine ca trebuia sa nasc pana la 15.30 ca sotul sa poata participa si la nastere, dar si la serbarea copilului. :)

Cat timp a fost plecat Cosmin sa le duca pe fete la gradi, durerile au devenit mai succinte si mai dureroase incat a devenit clar ca trebuia sa pornim spre maternitate. Am vorbit cu Dorina Codreanu, medicul meu ginecolog, am luat kit-ul cu celulele stem (noi am apelat tot la BabyStem ca la Rita si la Vera), bagajul meu si al Larei si am pornit spre Medicover.

Am ajuns la maternitate in jur de 10, am facut formalitatile de internare, dar si test rapid covid atat eu cat si Cosmin, apoi am intrat la consultatie.
Radu Dragomir, medicul de garda, a vazut ca Lara era bine pozitionata, iar dilatatia era de 7, adica nasterea era aproape. Am urcat in rezerva sa ma pregatesc, apoi imediat am intrat in sala de nasteri in jur de 11.15. De aceasta data, Cosmin a putut fi alaturi de mine, ceea ce a contat foarte mult. Este un suport emotional extraordinar si in plus, se pricepe sa creeze atmosfera! A pus muzica pe toata perioada travaliului si, la fel ca in momentul nasterii Verei, am ascultat imnul Ave, Maria!

In momentul in care a ajuns Dorina aveam deja contractii foarte mari, dar cu toate astea, ne tineam de glume. Dorina spunea ca are ceva treaba in jurul orei doua, iar eu o asiguram ca va ajunge la timp. Imi cunosc corpul foarte bine si am nascut repede de fiecare data, asa ca nu ma gandeam ca va fi altfel de data aceasta. Pana la urma, m-am tinut de cuvant: la ora 12.03, a venit pe lume Lara, o fetita de nota 10, de 50 cm si 3.450 kg.
Daca ar fi sa compar cele trei nasteri, aceasta a fost ceva mai asemanatoare cu prima, doar ca de data asta nu mi s-a rupt apa. Atat la Rita cat si la Vera mi s-a rupt apa acasa si apoi au inceput contractiile, iar acum a fost invers. La Vera insa am stat intr-un travaliu ceva mai lung, aproape 24 de ore dar suportabil, pe cand la Rita si la Lara a durat totul cam 2 ore si jumatate, ma refer la contractii puternice si expluzie.

Prima intalnire cu Lara

Cred ca si daca as avea 10 copii, momentul primei intalniri tot mi s-ar parea magic sau mai exact spus, atins de harul lui Dumnezeu. Iar la Medicover imi place ca-ti acorda timpul sa te bucuri in tihna de mirajul acelor clipe unice. Nu taie imediat cordonul ombilicat si iti lasa copilul pe piept, ceea ce e foarte important pentru legatura emotionala mama-copil.

Lara a fost super scumpa in momentul primei intalniri. A plans un pic, apoi s-a atasat imediat la san. Cuvintele mi se par neputincioase sa descrie cat de dornica eram sa o cunosc, sa o ating si sa o miros – acel parfum inconfundabil de bebelus nou-nascut, miros de puritate. Alaturi de noi a fost Cosmin care ne-a cuprins emotionat pe amandoua in brate si spunea incontinuu ca este p e r f e c t a ! :)

Cand am ajuns in salon imi amintesc ca-mi era ingrozitor de foame, o senzatie care a persistat vreo doua zile. Partea buna a fost ca am ajuns la pranz. :) Am mancat, m-am odihnit un pic si ma simteam atat de bine incat mi-a trecut prin cap c-as putea merge la serbarea Ritei, care era la ora 4 si sa ma-ntorc, bineinteles. Evident ca era o fantezie, dar macar m-am tinut de cuvant in fata Ritei si taticul ei a putut sa o aplaude live. :)

Pe toata perioada internarii, 2 nopti respectiv, Lara a stat cu mine in salon procedand ca la Rita si Vera. La Medicover exista o echipa de neonatologi absolut fantastica. Dupa nastere, am stat de vorba cu neonatologul Lucia Moldovan si consultantul in lactatie Mihaela Timofte, care m-au sfatuit ce sa fac in acele prime momente, nu ca as fi uitat, dar ma gandesc cat de bine este sa-ti reaminteasca cineva unele detalii pamantene, in asa momente desprinse parca din alta lume. Am inceput alaptarea inca din maternitate. S-a declansat colostru inca de pe masa de nastere cand Lara s-a atasat, apoi am tinut-o la san toata noaptea. A doua zi eram rupta de oboseala, dar a meritat efortul caci sanii deja erau tensionati si incepea sa se declanseze lactia. De cand am ajuns acasa, copilul se hraneste fara probleme numai la san. Stiu ca multe mamici se chinuie in prima perioada si exact asa am fost si eu la prima experienta, dar pot doar sa va incuranjez sa nu cedati sa va ascultati atat instinctul, cat si coprul. Este normal ca la a tria nastere lucrurile sa mearga mai bine, mai usor, mai “fara griji” . Stiu ca relaxarea , faptul ca am intarcat-o pe Vera acum mai putin de un an , a ajutat foarte mult, la fel si “memorie” corpului care s-a activat facand acest demers mai usor decat m-as fi asteptat. :)
Puteam sa ma externez din maternitate la 24 de ore de la nastere, insa am mai stat o zi ca sa-i faca Larei un screening din calcai, dar si ca sa ma odihnesc. Acasa ne astepta intalnirea emotionanta cu Rita si Vera, dar si haosul, asa ca trebuia sa-mi incarc cat de cat bateriile.

N-as vrea sa inchei fara sa multumesc tuturor celor care au fost alaturi de noi in aceste clipe de emotie si bucurie. Mi-am facut la Medicover o familie foarte frumoasa, fata de care sunt recunoscatoare. Am avut parte nu doar de servicii ireprosabile, de profesionisti desavarsiti ci si de empatie, grija, implicare.

Asadar, vreau sa multumesc intregii echipe Medicover, moasei Adina Craciun, neonatologului Lucica Moldovan si consultantului in lactatie Mihaela Timofte, medicilor Radu Dumitrescu, Radu Dragomir si tuturor asistentelor care s-au ocupat ireprosabil de noi.

Multumesc medicului ginecolog Dorina Codreanu, care a fost alaturi de mine si de data aceasta, pe toata perioada sarcinii si la nastere. Cu profesionalismul, umorul si siguranta ta, faci totul sa para atat de simplu! Imi inspiri curaj si m-ai ajutat sa realizez mai bine cum firescul si miracolul se ingemaneaza de cate ori aducem pe lume un copil. You’re amazing!

Ne-am intors de la maternitate eu si Cosmin mai bogati cu un suflet daruit de Dumnezeu. Acasa, ne-au asteptat alte emotii, harmalaie si un haos binecuvantat. Rita si Vera au primit de la Lara cate un cadou, dar intalnirea dintre surori este deja o alta poveste, pe care ti-o voi spune curand.

Draga noastra Lara, sa ai o viata de poveste, sa fii sanatoasa, buna, puternica, echilibrata, inconjurata de iubire si binecuvantari. Noi te iubim si iti vom fi aproape toata viata!