Aseara, intr-un moment de respiro, stateam pe canapea si ma uitam la fetele mele: Rita se juca pe covor, sporovaia vesela si din cand in cand se ducea la cosuletul Verei si ii explica lucruri, cu siguranta surorii care are deja o „experienta de viata”. Bineinteles, Vera asculta foarte atenta. Privind-o pe Rita acum, parca nu-mi vine sa cred cat de repede zboara timpul! Imi aduc aminte de ea, cand abia se nascuse si, din instinct, cauta sanul pentru prima ei masa. Imi amintesc cand o tineam in brate, la maternitate, in prima noastra seara impreuna si mi-au dat lacrimile gandind: „S-a nascut Rita!”
A urmat apoi o serie intreaga de premiere: primele zile impreuna acasa, primele gusturi noi, in perioada de diversificare, primul Craciun, zbor cu avionul si calatorie impreuna, prima baie in mare, primii pasi. Experimentata prin ochii copiilor, viata de parinte e plina de momente foarte intense, traite la maximum!
La al doilea copil te astepti sa iei lucrurile cu mult mai mult calm, pentru ca deja stii ce va urma. Pe de-o parte e adevarat, insa asta nu inseamna ca nu ai parte de emotii, de clipe speciale de gratie, pe care le primesti ca pe-un dar. In ce ma priveste, asa s-a intamplat cand a venit Vera pe lume. Dar timpul trece, iata cat de rapid si tot ce pot sa-mi doresc pentru copiii mei este sa se dezvolte armonios si sa traiasca o viata frumoasa si implinita.
Din punctul asta de vedere, cred ca provocarea cea mare a noastra, a parintilor este sa gasim un echilibru intre dorinta noastra de protectie si necesitatea copiilor de a se dezvolta independent. Aceasta pentru ca, pana la urma, chiar daca sunt copiii nostri, au o viata a lor, niste trasaturi specifice ale personalitatii, iar tot ce avem de facut este sa-i orientam astfel incat sa exprime ceea ce sunt. Sa-i incurajam sa descopere lumea, oamenii si in primul rand pe sine, pentru ca doar astfel vor ajunge sa fie impliniti.
Acum Rita se joaca, deseneaza si îi povesteste Verei despre familia noastra. O desenează pe Mami, desi desenul este mai mult o scrijelitura, ceva inca de neinteles, cu ochii sufletului ei, ea ma vede pe mine. Iar pentru sufletul meu, e cel mai frumos portret pe care mi l-a facut cineva vreodata. Si in timp ce ea e mandra de fiecare noua realizare, iar eu o incurajez si incerc sa ii dau incredere la fiecare pas, ma gandesc cat de importanta este abordarea noastra, a parintilor, si cum fiecare lucru pe care il spunem si il facem astazi, va da roade in timp.
Zilele trecute am raspuns la intrebarile unui chestionar care iti arata ce tip de parinte esti, iar rezultatul meu a fost „Vizionar”, adica unul care imbina responsabilitatea fata de viitorul copilului cu grija de a-l ajuta sa devina el insusi responsabil si independent. Lui Cosmin i-a iesit ca este “gardian”, iar pentru un tata de fete nici nu ma mira. Ne echilibram unul pe celalalt, le incurajam pe fete sa viseze inalt, dar sa-si pastreze picioarele pe pamant. Le spunem ca pot face tot ceea ce-si doresc, dar sa-si pastreze ratiunea, valorile, ancorele in tot ce e bun.
Mi s-a parut un joc dragut, pe care il gasiti pe site-ul Eurolife FFH Asigurari de Viata pentru asigurarea PRIMA, o asigurare all inclusive pentru parinte si copil, care combina beneficiile unei asigurari de viata cu economisirea, dar acopera si cheltuielile medicale pentru cel mic si un eventual somaj al parintelui. E disponibila exclusiv online (https://www.eurolife-asigurari.ro/asigurarea-prima), iar suma asigurata este garantata la finalul contractului, indiferent ce se intampla Ma atrage ideea ca functioneaza ca un fond de economii pentru copii si de fapt le asigura protectie si lor si parintilor, indiferent de ce rezerva viitorul. Vremurile astea nesigure, cu intamplari prin care nu-mi imaginam ca vom trece vreodata, te fac sa te gandesti serios la modalitati de a proteja viitorul copiilor. Si cred ca, indiferent care ne sunt principiile educative, la asta ne gandim toti: ce sa facem in prezent pentru ca viitorul copiilor nostri sa fie cat mai ocrotit, fericit si sa aiba toate conditiile pentru a-si exprima potentialul.
Acest test si produs al celor de la Eurolife FFH m-a facut sa ma gandesc la toti cunoscutii mei si sa ma intreb in ce categorie de parinte se regaseste fiecare. Tu ce tip de parinte crezi ca esti? Si oare ce tip de parinte crede copilul tau ca esti? Si ce faci tu ca parinte vizionar sau gardian pentru viitorul copilului tau?
3 thoughts on “Ce tip de parinte esti? (P)”
Foarte dragut articolul, big like pentru poze!
Rita dulcica 💜. Unde e locul din poze ? ❤️ Arata super . As vrea sa mergem si noi cu Sofi sa ii aratam lucruri noi si chiar ramasesem in pana de idei 🤷🏻♀️
Buna Laura, cum ai reusit sa treci prin asteptarea de a ramane gravida (cu Rita )pentru prima oara? Trec prin aceasta situatie si mi-e greu mai ales cand vad atatea poze cu copii fericiti alaturi de parintii lor, FB imi inunda cu astfel de poze nu le caut eu, si nici nu simt invidie ci doar imi doresc si eu, cum sa reusesc sa devin si eu mama, e un mister ce nu l-am dezlegat trebuie sa imi schimb gandirea, stilul de viata ce fac gresit? Ai vreo recomandare, m-ar ajuta mult.