Am vazut in seara asta la cinematograf, The Artist. Stiu ca a fost premiat la Oscar dar oricum ma tenta sa-l vad mai devreme sau mai tarziu.
Am descoperit un film absolut superb. In era vitezei, lumii digitale si 3D-ului, cineva s-a gandit sa ne faca sa ne intoarcem de unde am plecat. Desi filmul este alb- negru si mut m-a incarcat cu stari diferite. Emotiile m-au coplesit atunci cand am realizat ca The Artist este de fapt in fiecare dintre noi. Indiferent la ce nivel, sau in ce domeniu ne invartim la un moment dat am fost, el.
Povestea de iubire, spusa printre notele muzicale si pasii de dans, mi s-a parut savuroasa si a reusit sa ma cucereasca iremediabil.:)
Desi fara cuvinte, mi s-a parut un film foarte…vorbit. The Artist este funny, emotionant si chiar daca nu am avut cea mai buna zi mi-a umplut sufletul de bucurie si ochii de lacrimi. Am “gustat” fiecare scena si am savurat aroma anilor ’30. Probabil pentru ca la un moment dat, in alta viata, am trecut si eu pe acolo.:)
Iti recomand sa te intorci in timp, la finalul epocii filmului mut si iti promit cu nu vei regreta intalnirea cu Artistul. :)
Iti ofer drept previw scenele mele preferate :)
10 thoughts on “Eu si The Artist”
INTR-ADEVAR, filmul a fost superb, la mine a avut efectul scontat cu siguranta, asa cum ai zis si tu, m-a incarcat cu stari diferite dar frumoase in acelasi timp, L-as mai vedea oricand !
Laura, am vazut pe facebook ca vrei sa-ti cumperi un aparat foto. Nu stiu daca o sa te ajut cu ce sfaturi vreau sa-ti dau , dar pt ca tu mereu mi-ai raspuns la mesaje, o sa-ti spun parerile mele. In primul rand vreau sa stii ca -mi dau cu parerea deoarece sotul meu este director de imagine in televiziune (deci stie cam tot, despre fotografie si implicit aparate foto) si e si foarte pasionat de fotografie. ideea e ca in romania e un mare trend sa ai dslr, dar ele sunt greu de utilizat si voluminioase. parerea mea e ca dslr ar trebui sa aiba doar fotografii profesionisti, care chiar lucreaza cu si pentru fotografie. sunt multe aparate foto foarte ok si care inlocuiesc perfect un dslr. noi iti recomandam de la canon g1x. este o asa zisa sapuniera dar daca te interesezi o sa te surprinda. este un aparat cu foarte multe functii si care face niste fotografii clare, dar nu este mare. poti sa-l iei cu tine peste tot, in orice geanta. un dslr intr-un plic nu prea incape -:P plus ca daca vrei , ii poti cumpara si un blitz detasabil pt o mai mare claritate. este o minunatie. noi il avem si suntem foarte multumiti. totusi daca te atrag dslr urile, noi avem canon 5d mark II. sper ca ti-am fost de folos. o zi frumoasa
Iti multumesc pentru ajutor :) voi reflecta la ce mi-ai spus :)
p.s.( apropo de muzica foarte buna din acest film). muzica din the artist este un potpuriu din muzica folosita in multe alte filme vechi. de exemplu s-a folosit muzica din filmele lui hitchcock (vertigo de ex) iar actrita kim novak care a jucat in vertigo s-a suparat pe regizorul francez. ea a spus ca e usor sa folosesti acum o muzica care a fost aleasa de cineva acum multi ani si care a demonstrat in timp ca este f apreciata. doar putine melodii au fost originale in acest film. asa ca…nu stiu ce sa mai zic de aceste premii oscar. pentru mine oscar nu inseamna neaparat si calitate. cele mai bune exemple sunt melancolia sau the drive. mie anul acesta de la oscar mi-a placut filmul iranian. dar, asa cum spuneam, totul depinde de gust.
un film prost care se adanceste pe minut ce trece in stereotipuri. iar actoria este proasta, mai ales personajul principal nu transmite nimic. cine vrea sa vada un actor bun de film mut sa se uite la filmele cu buster keaton si sa faca o comparatie intre cei doi. singurul care merita toate aplauzele este cainele. a fost grozav. in rest…da, este o idee buna care merita oscarul. dar oscarul nu se acorda pendru idei. mirarea mea este ca a fost lasat deoparte cel mai bun film al anului. melancolia. si daca vreti sa vedeti un film ffffffffff bun mut uitati-va la zeling a lui woody allen(marile creatii ale lui allen sunt din anii 70. nu sunt cele de acum cu care este obisnuit publicul tanar. asta chiar daca si acum allen mai primeste premii). stiu, gusturile nu se discuta, dar in timp o sa vedeti ca the artist o sa ramana in istorie doar la capitolul curiozitati. mariele creatii raman(ex: zeling de care va vorbeam).
o primavara frumoasa va urez!!!!
Am adaugat un S la prenume, ca sa nu se confunde cu proprietara site-ului. Oscar-ul este de multe ori un premiu conjunctural, sunt de acord cu asta; “Melancholia”, si mai ales “Drive” – filme foarte bune; Goslyng a avut 2 ani consecutivi cu roluri de exceptie si nu a fost nominalizat; si totusi, totusi, rochiile de pe covorul rosu merita vazute:)).
Iar pentru “The Artist”, as paria – cu tot respectul -100 de unitati monetare acceptate pe acest blog ca nu va fi uitat/ignorat peste 25 ani.
Da, da, da, sigur ca nu poti regreta ca ai vazut un film atat de special pentru anii 2000, dar totusi un film echilibrat in cele 3 directii esentiale: povestea foarte buna, simpla, emotionanta; cinematografia completa (scenografia si imaginea si muzica); interpretarea remarcabila. Cu un produs atat de inedit si frumos (e clar ca prima scena pe care ai postat-o nu are ce cauta intr-un film contemporan, dar cat de bine se potriveste aici), Hazanavicius n-a putut fi ignorat nici de Academia Americana;). Ma bucur pentru seara ta reusita.
:) Se pare ca avem gusturi similare. Poate imi mai recomanzi ceva special ca The Artist :)
Mda, “incendiile” le-am vazut ca urmare a post-ului tau si mi-au placut tare; am rezonat si la “The skin I live in”. De curand am vazut “Beginners” – si desi am o slabiciune pentru Plummer si McGregor, iar mlle Laurent imi place de cand cu Tarantino – , cred ca pot fi obiectiva indeajuns incat sa spun ca este tot un film de vazut cu sufletul. Iar un Jack Russell in distributie nu poate fi decat un plus:))
interesant acest film, si mie mi-a placut enorm! chiar pot spune ca tipa, artista, are ceva din energia ta!!! :)