Botezul Verei

In vremurile astea haotice, in care totul e cu susul in jos și altfel decat ne-am dori sa fie, am reusit sa ne rupem de lume, iar asta s-a intamplat la botezul Verei. Iti spuneam intr-o postare trecuta cum gestionez treaba de acasa cu fetele si cum organizez de la distanta botezul din Maramures, pe care iata ca ne-a ajutat Dumnezeu nu doar sa-l facem, dar si sa ne simtim cu totii ca-ntr-o poveste, „departe de lumea dezlantuita”.

Zic ca ne-a ajutat Dumnezeu pentru ca organizarea unui botez in situatia asta complicata nu e o treaba chiar simpla. E adevarat ca oricum am fi vrut sa-l organizam in aer liber, pentru ca iubim natura, sentiment care vrem sa treaca mai departe, la fetele noastre. Mai mult, in tot designul camerei fetelor si al locuintei noastre, in general, am vrut sa traim ca in mijlocul naturii. Cum am fi putut sa facem un botez in interior, mai ales in situatia pe care o traim? Am stat cu emotii ca va ploua, dar vremea a fost frumoasa, iar noua – parintilor Verei, Ritei, nasilor, familiei si celor cativa prieteni invitati – ne-au fost daruite clipe magice, incarcate de bucurie intensa, emotii si un sentiment incredibil de libertate si normalitate. Cu mana pe inima spun ca am trait unele dintre cele mai frumoase momente din viata noastra si cred ca le-am resimtit atat de puternic si pentru ca au venit ca un intermezzo in perioada asta cat am stat mai mult inchisi, cu contacte reduse intre noi.

Maramures, locul nostru de suflet, unde am botezat-o si pe Rita a fost cadrul de poveste al botezului Verei, unul neaos romanesc, sus pe deal, in batatura, intre case traditionale. Si chiar daca a fost un cadru restrans, botezul morosan al Verei ne-a adus bucurie cat sa dam si la altii, din belsug! Am avut bucate traditionale, muzica de-a locului, buna, dar si de chitara si chiar sunt recunoscatoare ca oamenii pe care ni i-am dorit la botez s-au mobilizat si ne-au ajutat.

Am facut botezul la catedrala Sf. Maria din Baia Sprie si am intrat in biserica pe tonurile imnului Ave Maria. De-acum si pentru totdeauna – sunt convinsa! – de cate ori voi auzi acest cantec religios, ma voi gandi la momentul cand a venit pe lume Vera, iar Cosmin, cu care eram in legatura prin internet, a celebrat momentul punand Ave Maria.

Slujba a fost scurta, cred ca cel mult 40 de minute, insa toate concentrate in trairi intense. Nu stiam de ce sa ne bucuram mai mult – evident, de evenimentul in sine, de atmosfera deosebita, de fetele noastre si de reintalnirea cu cei dragi, intre care si nasii Verei, Cristina si Claudiu.

Decorul bisericii a fost unul inspirat de natura, cu lumanari, flori de camp si stuf. Drept marturii am avut iconita cu Sf Maria si rugaciunea catre ea, legata cu un manunchi de busuioc, cimbru si menta. In catedrala, atmosfera a fost totodata si solemna si calda, iar cvartetul a contribuit mult la crearea ei. Au fost momente de rugaciune si meditatie, de contemplare si binecuvantare, caci despre asta este vorba in taina botezului.

De la biserica am mers sus pe deal, la o petrecere adevarat moroseneasca, in batatura. Tanti Marita ne-a copt placinte cu varza si branza si n-au lipsit nici sarmalele, costitele, bunatatile la ceaun de toate felurile, antreurile traditionale cu ingrediente naturale provenite direct de la stana.

Am stat apoi la povesti, doine si cantec de chitara, iar “Petreusii” (Stefan si fiul Andrei), atat de reprezentativi pentru muzica din Maramures au cantat si ne-au incantat pe toti. Bineinteles ca am avut si tort decorat cu Chip si Dale, ca traditia sa mearga mai departe, inspirat de veveritele vesele asa cum eram alintate eu si sora mea, Alina! Acum veveritele sunt Rita si Vera si speram ca vor avea o relatie la fel de frumoasa. :)

A fost un botez plin de bucurie, iubire si candoare – adica exact atmosfera in care dorim sa ne crestem copiii. Si, fiindca la al doilea copil este altfel, nu mai ai emotii asa mari, pentru ca stii la ce sa te astepti, am savurat fiecare clipa. Chiar la asta ma gandeam cand stateam in fata focului de tabara care a incheiat petrecerea: vremurile astea, cand nu stii azi ce va fi maine si totul e sub semnul incertitudinii, cel mai bine e sa traim clipa. Sa ne bucuram ca ne avem unii pe altii, sa pretuim fiecare clipa cu copiii nostri si cu cei dragi!

Suntem binecuvantati cu doua fetite minunate si nu ne dorim decat sa fie sanatoase, iar noi sa apucam sa ne bucuram cat mai mult de viata alaturi de ele.

Totul a fost magic si a iesit exact asa cum am visat. Parca si acum simt adierea calda a vantului si a soarelui de octombrie, mirosul busuiocului, aud lemnele cum ard in vatra si rasetele oamenilor pe acordurile Petreusilor. Simt dansul sub picioare, paine calda intre degete, sarutarile sotului si dragostea celor prezenti. Inchid ochii si pastrez in inima intreaga experienta, emotia si lacrimile de fericire!

La multi ani, Rita buna! La multi ani, Vera draga! Va iubim si promitem sa pastram valorile sanatoase in care credem si sa vi le transmitem mai departe, sa va oferim timpul si dedicarea noastra, promitem sa ramanem familia unita si vesela de azi! Trebuie doar sa stiti ca va puteti baza pe noi si ca va vom acoperi cu dragostea noastra la fiecare pas! Dumnezeu ne iubeste si este cu noi!

P.S: Nu pot insa sa inchei aceasta fila de jurnal fara sa aduc multumiri celor are ne-au fost alaturi, nasilor Cristina si Caudiu, familiilor, dar si prietenilor atat de dragi.

Acest eveniment atat de important din viata noastra a fost ca de basm si datorita celor care ne-au ajutat, asa inca vreau sa multumesc organizatorilor de evenimente Anca si Adi Tivadar, fotografilor Picsell (Andrei si Tabita), Andreea Velican, cameraman Robert Obernauer, preotului care a oficializat taina botezului, Attila Veres,  Cvartetului Fundatiei Culturale Euroart Baia Mare  , dar si sopranei Cristina Cosma (Marinescu).
Petrecerea nu ar fi avut acelasi farmec daca nu exista implicarea familiei Les, Dan si Dana (Casa Olarului Baia Spriei), muzica lui Adi si “Petreusilor“, ingredientele delicioase provenite de la fam. Dumbrava si iscusinta chef-ului Daniel Ardelean , dar si a echipei.  Anca Tivadar este un om super dedicat si implicat si a realizat tot ce tine de decoratiuni si aranjamente florale atat la biserica precum si la petrecere, iar marturiile (saculetii cu mirodenii din gradina bunicii si pisicutele albe) sunt de la papusile Nanny special create pentru acest eveniment.  Practic sunt surorile Rita si Vera care se tin in brate si daca la inceput au fost doar martore ale evenimentului facand parte din decor, la final au fost impartite copilasilor care s-au bucurat nespus. Dulciurile minunate si tortul au fost realizate la laboratorul prietenei noastre Adriana, (Prajitura Ancutei) iar decorul tortului atat de migalos si special  a fost creat de Sweet Ela si a calatorit impreuna cu noi de la Bucuresti. Firicel si mama, tanti Marita ne-au rasfatat iar cu paine calda la vatra, placinte delicioase si cantec cu dor.

Marcella a creat tinutele fetelor, inspirate din portul traditional, lucrate manual cu mult drag, iar Stephan Pelger a realizat un mix and match “Mother -daughters” care imi va ramane in amintire toate viata.

Lumanarea de la botez este realizata din ceara naturala si este de la Mo Candles.

Va multumesc si voua pentru toate mesajele minunate ! Sunt tare norocoasa ca va am in viata mea!