Aseara, intr-un moment de respiro, stateam pe canapea si ma uitam la fetele mele: Rita se juca pe covor, sporovaia vesela si din cand in cand se ducea la cosuletul Verei si ii explica lucruri, cu siguranta surorii care are deja o „experienta de viata”. Bineinteles, Vera asculta foarte atenta. Privind-o pe Rita acum, parca nu-mi vine sa cred cat de repede zboara timpul! Imi aduc aminte de ea, cand abia se nascuse si, din instinct, cauta sanul pentru prima ei masa. Imi amintesc cand o tineam in brate, la maternitate, in prima noastra seara impreuna si mi-au dat lacrimile gandind: „S-a nascut...